Să ne hrănim în mod înţelept

by “Motto: „Soarele este deasupra, pământul este dedesubt, eu sunt la mijloc. Soarele ne dă căldură, pământul ne oferă ierburi, plante, fructe şi legume, însă fără DUMNEZEU TATĂL nimic din toate acestea nu ar fi posibil.” În străvechiul text indian Kama Sutra, care este astăzi unanim considerat a fi lucrarea […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

“Motto: „Soarele este deasupra, pământul este dedesubt, eu sunt la mijloc. Soarele ne dă căldură, pământul ne oferă ierburi, plante, fructe şi legume, însă fără DUMNEZEU TATĂL nimic din toate acestea nu ar fi posibil.”

În străvechiul text indian Kama Sutra, care este astăzi unanim considerat a fi lucrarea tradiţională despre dragoste din literatura sanscrită, arta culinară este prezentată ca fiind una dintre cele 64 de arte. Pentru a avea energie, vigoare şi vitalitate în arta amorului, dar şi în viaţa de zi cu zi, este necesară o hrănire sănătoasă, echilibrată, naturală, savuroasă, pură.

Iată ce spunea înţeleptul Maha Chohan: „Dacă o femeie pură, armonioasă şi vitală ar putea vedea scânteile de lumină subtilă ce ies din vârfurile degetelor ei atunci când găteşte, precum lumina tainică şi curenţii subtili coloraţi ce intră în hrana pe care o atinge cu dragoste, ar fi profund uimită să descopere cât de multe energii tainice canalizează atunci prin fiinţa ei şi în felul acesta le înmagazinează în mâncarea pe care o pregăteşte. Atât energia ei feminină, cât şi emoţiile ei se impregnează atunci în acea hrană şi apoi, în momentul îngurgitării îi influenţează pe toţi cei care o consumă (prin declanşarea anumitor procese de rezonanţă ocultă). Prepararea atentă şi plină de iubire a bucatelor este una dintre cele mai importante şi mai puţin înţelese activităţi ale existenţei femeii. Tocmai de aceea, această activitate ar trebui să fie realizată atent, pe îndelete, fără grabă, în pace şi cu bucurie, pentru că atunci însăşi „substanţa cea tainică” a vieţii fiinţei umane care găteşte intră şi se acumulează în acea mâncare, iar ulterior ea va fi ingerată, devenind apoi (prin declanşarea anumitor procese de rezonanţă ocultă) o parte din energia persoanei care o primeşte.”

Alimentaţia hrănitoare începe cu modul în care sunt crescute legumele şi fructele în grădini şi livezi, unde agricultorul cultivă pământul cu înţelepciune şi iubire, păstorul creşte şi îngrijeşte cu iubire animalele, lăptarul prepară brânza cu pasiune pentru meşteşugul său, iar brutarul dospeşte pâinea cu dragoste. Producerea şi prepararea tradiţională a hranei o îmbogăţeşte cu elemente nutritive, dar pune în ea şi iubire. Actul hrănirii este o experienţă multisenzorială, o percepţie sinestezică a simţurilor: mirosul, gustul, vederea şi atingerea.

La început, oamenii se hrăneau cu fructe şi seminţe. Ei locuiau în vecinătatea unor izvoare şi lacuri. Existau câteva cereale, fructe şi legume cu care ei se hrăneau în mod preponderent, iar boabele erau măcinate cu o moară din piatră. Ulterior, odată cu descoperirea focului, modalitatea de hrănire a devenit mai variată, dar în acelaşi timp ea a fost din ce în ce mai sărăcită în elementele nutritive. De-a lungul timpului, doar tradiţiile spirituale străvechi au mai păstrat elementele esenţiale ale unei alimentaţii sănătoase şi au respectat principiile de bază ale unei vieţi armonioase, deoarece învăţătura spirituală a corelat întotdeauna menţinerea sănătăţii trupeşti cu armonia minţii şi a spiritului.

În toate zonele globului există o multitudine de arte culinare tradiţionale, care încântă cu savoarea lor. Bucătăria românească a fost influenţată favorabil de condiţiile oferite de relieful prielnic pentru agricultură şi păstorit. Din alimentaţia oamenilor de la sate făceau parte cerealele (mei, grâu, orz şi mai târziu porumb), legumele şi verdeţurile (fasole, mazăre, varză, castraveţi, ştevie, pătrunjel, ceapă, usturoi etc.). Laptele, terciul de mei şi mămăliga au fost hrana de bază a păstorilor. O dată cu schimbarea condiţiilor economice s-a diversificat şi alimentaţia, iar în prezent consumul de pâine, ouă, zahăr fructe şi produse lactate a crescut. Printre preparatele tradiţionale cu specific românesc sunt renumitele sărmăluţe în foi de viţă sau de varză, fasolea bătută, ardeii umpluţi cu orez, mămăliga cu brânză, murăturile, salata oltenească, borşul moldovenesc etc. Cele mai cunoscute dulciuri sunt cozonacul, plăcintele, clătitele. Bucătăria franceză este vestită pentru brânzeturile sale tradiţionale, produsele de panificaţie, sufleurile, maioneza, savarinele, tartele, şarlotele etc. Bucătăria italiană este unanim recunoscută pentru pastele sale făinoase (macaroane, spaghete) şi pizza preparată cu brânzeturi. Bucătăria germană a descoperit salata de castraveţi şi salata de cartofi, ştrudelul cu mere etc. Renumite sunt şi numeroasele reţete de preparare a verzei (varza creaţă, varza albă sau roşie, varza de Bruxelles, precum şi specialităţile murate). Bucătăria orientală este multiculinară, fiind recunoscută pentru bogăţia şi savoarea deosebită a mirodeniilor sale. Ceapa, usturoiul, prazul, orezul, lintea sunt foarte apreciate pentru că se pot păstra mai mult timp în condiţiile unei clime calde. Fructele uscate (nucile, arahidele, curmalele, prunele etc.) sunt folosite în salate şi prăjituri. Preparatele specific orientale care sunt binecunoscute şi la noi sunt pilaful, halvaua, rahatul, nugaua, braga etc.

Alimentaţia actuală este toxică şi defectuoasă

Trăim într-o lume în care corporaţiile multinaţionale au înlocuit hrana sănătoasă şi remediile naturale cu surogate chimice şi produse industriale frumos ambalate, cu gust şi aromă puternice, dar care sunt lipsite de savoarea şi puterea hrănitoare a alimentelor proaspete, crescute din pământ şi preparate de mâna omului. La începutul istoriei sale, omul a cultivat doar hrană pură. Intenţiile societăţi actuale au pervertit toate obiceiurile străvechi şi au creat nişte produse de sinteză care sunt lipsite de elementele nutritive, uniformizând treptat obiceiurile tradiţionale ale popoarelor şi globalizând acelaşi tip de hrană, la nivelul întregii planete. „Treptat, toţi oamenii vor folosi doar organismele modificate genetic! Aceasta este cea mai sigură modalitate, fără riscuri majore! Nu vă impacientaţi, avem noi grijă de tot!” Strigă cât pot de tare reprezentanţii corporaţiilor transnaţionale care strâng profituri imense şi vor să cucerească lumea, dominând-o printr-o hrană moartă.
Astfel, în ziua de astăzi:
– pâinea nu mai este din făină integrală, ci se foloseşte preponderent făina superalbită şi cu adaos de aditivi afânători;
– mierea, îndulcitorul natural produs de albinuţele harnice în stupi, a fost înlocuită cu zahărul alb ultrarafinat şi cu aspartamul nociv;
– sarea nu se mai găseşte sub formă de cristale pure care au o savoare incomparabilă, ci ea a fost înlocuită de sarea chimizată şi iodată;
– laptele natural de vacă a fost înlocuit cu un praf alb plin de aditivi nocivi, administrat cu nonşalanţă la bebeluşi;
– apa pură, proaspătă şi răcoritoare ce potoleşte setea şi te umple de energie a fost înlocuită de un lichid carbogazos ambalat în recipiente de plastic, cu adaos intenţionat de fluor artificial pentru docilizarea populaţiei;
– sucurile naturale din fructe se găsesc acum la cutii de carton, au un termen de valabilitate de 2-3 ani şi, atunci când sunt degustate, lasă în gură o senzaţie foarte clară de substanţă chimică foarte concentrată;
– băuturile „răcoritoare” sunt atât de mult carbogazeificate şi chimizate, încât pot topi o bucată de carne care a fost pusă în ele şi pot distruge dantura;
– fructele naturale proaspete şi zemoase sunt înlocuite de surogate lipsite de savoare, umflate cu pesticide şi stropite cu substanţe periculoase, care au pe ele afişat simbolul capului de mort;
– uleiul onctuos, savuros şi fin care se obţine prin presarea la rece a seminţelor naturale este acum înlocuit de margarina toxică ce are un punct de topire foarte mare şi care a produs incendii uluitoare atunci când, datorită unui accident, o anumită cantitate depozitată a luat foc, creând pagube inimaginabile!
– produsele lactate naturale care conţin fermenţi lactici sunt acum obţinute din praful oaselor care provin de la animalele măcelărite cu cruzime în abatoarele agro-industriale.

Toate aceste produse sintetice care au invadat piaţa sunt însoţite de reclame răsunătoare care păcălesc oamenii şi promit bunăstare, armonie şi confort, dar în lipsa acestor clipuri comerciale subversive, ele nu ar putea fi vândute deoarece nu au nicio valoare. Minciunile gogonate din aceste reclame sunt atât de des repetate, încât ele ajung să fie crezute şi de cei care le fabrică. Dimpotrivă, datorită numeroşilor aditivi toxici pe care îi conţin, produsele procesate industrial se află la baza înrăutăţirii stării generale de sănătate a oamenilor, la care, la ora actuală, asistăm cu toţii.

Dieta vegetariană este tot mai apreciată

În acest deşert al falsei abundenţe în care nimic nu este aşa cum pare şi în care hrana naturală este doar imitată, există totuşi grupări sociale care păstrează şi care aplică principiile unei alimentaţii corecte. Aceştia sunt vegetarienii, veganii, adepţii macrobioticii etc., care în ciuda batjocurii la care sunt supuşi, sunt printre puţinii care ştiu să se ferească de „monştrii Frankenstein” din farfurie şi reuşesc să savureze o hrană mai bună. La ora actuală, acest curent al vegetarianisului ia treptat o amploare la nivel planetar şi din ce în ce mai mulţi oameni adoptă acest regim de viaţă. Iată în această direcţie un dicton celebru care îi aparţine lui Pitagora: „Doar hrana vie şi proaspătă îi poate permite omului să rămână sănătos, să fie fericit şi să simtă adevărul.”

Dacă 800 de milioane de indieni sunt vegetarieni datorită tradiţiei lor, nu acelaşi lucru este valabil şi în Occident, unde fiecare dintre cei 40 de milioane de europeni care au ales această tradiţie (şi anume cea vegetariană) merg împotriva curentului unei anumite norme generale acceptate, arătându-şi şi prin aceasta dezacordul faţă de ea. Cel mai adesea, alegerea dietei vegetariene este rodul unei profunde introspecţii, al unei noi priviri asupra lumii, rezultatul (sau începutul) unei anumite transformări în sfera conştiinţei.

În această lume a reclamei şi a pieţei, nimeni nu are interesul ca informaţiile despre alimentaţia vegetariană să fie cunoscute de public, deoarece ea este mai ieftină şi periclitează viaţa produselor de serie. Astfel, mulţi ar fi uimiţi să afle că lista vegetarienilor celebri, din Antichitate până în zilele noastre este impresionată. Ea cuprinde atât
mari înţelepţi şi sfinţi (Gauthama Buddha, Mahavira, Paramahamsa Yogananda, Ramana Maharishi, Jiddhu Krishnamurti, Francisc de Assisi, Lao Tze, Clement din Alexandria, Ioan Cristosom),
mari gânditori şi filosofi (Platon, Pitagora, Socrate, Epicur, Plutarh, Diogene, Immanuel Kant), oameni de ştiinţă şi inventatori (Isaac Newton, Albert Einstein, Charles Darwin, Albert Schweitzer, Thomas Edison, Nikola Tesla, Benjamin Franklin),
cât şi numeroşi scriitori, artişti şi oameni de cultură (Leonardo da Vinci, Shakespeare, Lev Tolstoi, Voltaire, Gustave Faubert, Rabindranth Tagore, Rainer Maria Rilke, Franz Kafka, George Bernard Shaw, Mark Twain, Percy B. Shelley, Ralph Waldo Emerson, Charlotte Brontë, Emily Dickinson, Lord Byron, Deepak Chopra, John Milton, Jean Jacues Rousseau, Henry David Thoreau, H.G. Wells, Harriet Beecher Stowe, J.D. Saligner, Vincent van Gogh, Richard Wagner, Antonio Gaudi).
Mai aproape de zilele noastre, vegetarianismul
a fost adoptat de tot mai mulţi actori (Robert Redford, Richard Gere, Brad Pitt, Anthony Perkins, Claudia Cardinale, Brigitte Bardot, Ornella Muti, Nastassja Kinski, Kim Basinger, Dustin Hoffman, Alec Baldwin, Kate Winslet, Brooke Shields, David Duchovny, Carole Bouquet, Julie Christie, Larry Hagman, Pierce Brosnan, Claudia Schiffer, Alicia Silverstone, Angela Basset, Gloria Swanson, Melanie Griffith, Peter Sellers, Valerie Kaprisky, Candice Bergen, Diane Keaton, Pamela Anderson)
şi cântăreţi (Montserrat Caballe, Anoushka Shankar, Jon Anderson, Ringo Starr, George Harrison, Bob Dylan, Adriano Celentano, Olivia Newton John, Joan Baez, Michael Jackson, LaToya Jackson, Peter Gabriel, Prince, Shania Twain, Leonard Cohen, Michael Bolton, Chis Martin, Barry White, Gianni Morandi, Bryan Adams, Kate Bush, Sinead O’Conor, Leona Lewis etc.)
De asemenea, Matusalem, cel mai longeviv bărbat menţionat în Biblie, ce a atins vârsta de 969 de ani, a fost şi el vegetarian.

Nu întâmplător, în Scriptură se spune: „Iată, vă dau toată iarba ce face sămânţă, de pe toată faţa Pământului şi tot pomul ce are rod cu sămânţă în el. Acestea vor fi hrana voastră.” (Facerea 1:29)

Fragment preluat din lucrarea „Proteine vegetale şi reţete culinare savuroase lacto-ovo-vegetariene” de profesor yoga Gregorian Bivolaru”[1][2]

SURSE

  1. Fragment preluat din lucrarea „Proteine vegetale şi reţete culinare savuroase lacto-ovo-vegetariene” de profesor yoga Gregorian Bivolaru
  2. http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=6136
  3. Foto: Internet
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Sănătate Spirituală

Sănătate Spirituală – Spiritualitate, Medicina Alternativă, Ezoterism și Psihologie.
Contact: office@sanatatespirituala.ro