Cum a realizat Ceaușescu colosalul baraj pe Prut la Stânca Costești, cel de-al doilea baraj din ţară, cel de-al treilea baraj al Europei…daca nu era Ceaușescu nu am fi avut așa ceva acum

by Una dintre cele mai importante mega-structuri construite vreodată în România este barajul ridicat pe Prut la Stânca-Costeşti în judeţul Botoşani. Specialiştii care îl administrează spun că pentru ridicarea acestuia s-a cheltuit echivalentul a 60 de tone de aur. În nordul României, Prutul reprezintă ultima redută a Uniunii Europene. În […]
Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

Una dintre cele mai importante mega-structuri construite vreodată în România este barajul ridicat pe Prut la Stânca-Costeşti în judeţul Botoşani. Specialiştii care îl administrează spun că pentru ridicarea acestuia s-a cheltuit echivalentul a 60 de tone de aur.

În nordul României, Prutul reprezintă ultima redută a Uniunii Europene. În dreptul localităţii Stânca din judeţul Botoşani, uriaşul râu ce desparte România de Republica Moldova este întâmpinat şi îmblânzit de una dintre cele mai mari structuri hidrotehnice din România. Este vorba de barajul de la Stânca-Costeşti, un munte de beton şi oţel-beton care barează apele năvalnice ale Prutului şi, după ce le „înmoaie“, le lasă să treacă prin uriaşele ecluze.


Şi într-adevăr, pe şoseaua urcată pe spinarea uriaşului din beton, care leagă, traversând Prutul, România de Republica Moldova, trec zilnic sute de români şi basarabeni prin punctele vamale aflate la ambele capete ale barajului, adică la Stânca, pe partea românească şi la Costeşti, în Republica Moldova.

CIFRE IMPRESIONANTE Barajul de la Stânca-Costeşti este uriaş. Directorul barajului, Mircea Vucovici, care a lucrat o viaţă aici îndeplinind diferite funcţii, îl cunoaşte cel mai bine. Dezvăluie că din punct de vedere statistic, barajul de la Stânca-Costeşti este cel de-al doilea baraj din ţară ca importanţă, ca putere de reţinere a apei şi ca întindere a lacului de acumulare, după Porţile de Fier I. Autorităţile botoşănene spun că tot din acest punct de vedere, este cel de-al treilea baraj al Europei, fără să luăm în calcul zonele estice ale Rusiei. Cifrele care arată puterea şi capacitatea barajului sunt impresionante. Barajul de la Stânca are o înălţime de 43 de metri şi un coronament care depăşeşte 300 de metri. Totodată, are o capacitate de 1,4 miliarde metri de cubi de apă, cu un lac de acumulare întins pe o suprafaţă de 6.000 de hectare la capacitate medie, iar la nevoie, putând să se extindă şi pe 9.000 de hectare la retenţie maximă. Cei care lucrează la Stânca-Costeşti spun că au grijă de poarta Prutului în Moldova, un adevărat scut al Moldovei, dar şi al unei importante zone din Republica Moldova.


Barajul este vital pentru Moldova şi nu numai. Aici nu vorbim doar de judeţul Botoşani, unde este situat, ci de întreaga regiune a Moldovei. Lunca Prutului, pe toată lungimea ei până la Galaţi, fără barajul de la Stânca-Costeşti era inundată, în medie, o dată pe an şi arăturile de toamnă trebuiau refăcute şi câteodată şi însămânţările, în funcţie de amploarea viiturii. Ar fi un adevărat dezastru fără el. S-ar pierde gospodării şi vieţi omeneşti“, spune Mircea Vucovici, directorul barajului Stânca-Costeşti. Şi asta în condiţiile în care Prutul, în perioadele cu ploi abundente, vine cu o viitură de peste 1.500 de metri cubi pe secundă şi este capabil, spun specialiştii de la baraj, să inunde peste 70.000 de hectare. BARAJ CONSTRUIT  CU 60 DE TONE DE AUR Tocmai din cauza furiei Prutului a fost ridicat şi barajul de la Stânca. Povestea construcţiei începe în anul 1952, când între reprezentanţii României comuniste şi cei ai URSS au avut loc întâlniri pentru a găsi soluţii de zăgăzuire a Prutului, care devasta ambele maluri ale râului. „Prutul distrugea tot şi pe partea românească, şi pe malul deţinut atunci de URSS. S-au întâlnit şi au hotărât să facă un parteneriat şi împreună să construiască un baraj. A fost aleasă zona de la Stânca, fiindcă aici sunt stânci naturale pe ambele maluri, parcă anume lăsate acolo pentru aşa ceva. De ele urma să fie „ancorat“ barajul. Doreau să facă cel mai puternic baraj din zonă. Era şi nevoie, la ce viitură venea pe Prut“, spune Mircea Vucovici. S-a stabilit ca URSS să contribuie cu o parte din bani şi anumite tipuri de materiale, în timp ce românii duceau tot greul construcţiei şi asta fiindcă pe partea românească erau uriaşele deversoare ale barajului prin care furia Prutului era „îmblânzită“ şi apoi râul era lăsat să curgă liniştit până la Galaţi. Construcţia propriu-zisă a început în 1971, când au fost stabilite şi costurile finale cu materiile prime şi cu pagubele rezultate în urma amenajării lacului de acumulare.

Conform „Acordului între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind construirea în comun a Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti de pe râul Prut, precum şi condiţiile de exploatare a acestuia“, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România din 1971, costurile finale de construcţie ale barajului au fost de 61.867.000 de ruble, românii contribuind cu cea mai mare parte. Era o sumă colosală, având în vedere că o rublă transferabilă era aproape echivalentul unui gram de aur pur. „În total, dacă facem un calcul, acest baraj a costat nu mai puţin de 60 de tone de aur pur“, adaugă Vucovici. Un preţ care înfioară. Însă materialul principal folosit pentru „scutul“ frontal al barajului era „oţel-beton“, un material considerat indestructibil de sovietici şi mai apoi dăruit românilor şi pentru alte construcţii, în compensaţie pentru cheltuiala mai mare a părţii româneşti cu ridicarea barajului. Odată demarate lucrările, a durat şapte ani de muncă asiduă pentru ridicarea colosului din beton. Uriaşele stânci care-l susţineau au fost forate, umplute cu beton, şi s-a amenajat fundaţia. A fost folosit în mare parte beton românesc, în jur de 4 milioane de metri cubi, cu o compoziţie specială. În proporţie de 100% a fost ridicat de muncitori şi ingineri români. A fost finalizat în 1978, inaugurarea oficială având loc pe 4 noiembrie. Sacrificiile au fost uriaşe, pe lângă cele materiale, mii de oameni fiind nevoiţi să-şi părăsească locurile natale. Pentru amenajarea uriaşului lac de acumulare au fost strămutate opt sate de pe ambele maluri ale Prutului: Stânca, Movila Ruptă, Ripiceni, Ştefăneşti, Cinghina, Lehneşti, Raşca si Costeşti. „PODUL DE FLORI“ DE LA STÂNCA-COSTEŞTI Pe barajul de la Stânca-Costeşti a avut loc şi un moment istoric. Pentru prima dată preşedintele României, la aceea vreme Ion Iliescu, şi cel al Republicii Moldova, Mircea Snegur, s-au întâlnit în 1990 pe drumul care străbate barajul de o parte şi de alta a Prutului, fiind creat acel renumit „Pod de flori“, la care au participat oficialităţi, dar şi oameni simpli de pe ambele maluri ale Prutului. Totodată, pe baraj, la mijlocul distanţei, se află şi „Casa Prieteniei“, un spaţiu administrativ gestionat în comun de cele două state. În momentul de faţă, barajul de la Stânca-Costeşti leagă cele două vămi, cea românească de la Stânca şi cea moldovenească de la Costeşti. Podul de flori din 1990 FOTO Cosmin Muntianu Barajul se află în administrarea comună a României şi a Republicii Moldova, toate deciziile fiind luate de reprezentanţii celor două părţi, inclusiv câtă apă este eliberată în lacul de acumulare sau câtă trebuie pompată în cele două hidrocentrale. Lacul de acumulare a devenit un habitat în sine, fiind vizitat de păsări ce mai pot fi văzute doar în Delta Dunării, căutând peşte care se află din belşug în apele Prutului. Din punct de vedere turistic, barajul nu este exploatat, fiind cunoscut mai mult de cei care locuiesc în apropiere sau de turiştii care au trecut în Republica Moldova prin vama de la Stânca şi au rămas impresionaţi atât de mega-structura construcţiei cât şi de frumuseţea lacului de acumulare. VIITURA DIN 2008, TESTUL SUPREM AL CONSTRUCŢIEI Barajul este ancorat de stâncă, consolidat cu contraforţi şi platoşe din beton. În mijloc se află deversorul care lasă să treacă apa doar după ce este „îmblânzită“ de „scuturile“ şi contraforţii din beton. Pe coronamentul barajului a fost amenajat un pod cu şosea care făcea legătura dintre România şi URSS, iar acum între România şi Republica Moldova. Totodată, în subterane se află un labirit de tuneluri, chiar dedesubtul lacului de acumulare. În aceste tuneluri, se află şi mecanismul care ajută barajul să reziste viiturilor. Este vorba de o cameră de comandă care activează clapetele stăvilarului, adică şase plăci metalice, care sunt ridicate şi coborâte pentru a lăsa sau a împiedica apa să pătrundă în lacul de acumulare. Specialiştii de la baraj spun că această structură este unicat în ţară. Pe lângă forţa şi capacitatea ei de a reţine apa din viitură,, structura acesteia este unică. Este singurul baraj din ţară făcut din beton şi pământ. „Are zona de baraj din beton, zona de baraj cu contraforţi şi de asemenea, pe mijloc este o zonă de baraj cu casete din beton întărit cu balast. Dar este şi o zonă de baraj de pământ, protejată cu dale din beton“, spune Mircea Vucovici, directorul barajului. Această zonă din pământ oferă „elasticitate“ structurii şi o ajută să reziste la cele mai puternice viituri. Totodată, pentru orice infiltrări de apă, barajul are drenuri amenajate într-o uriaşă galerie de drenaj. Marele lac de acumulare are şi patru fante uriaşe prin care se fac „golirile de fund“, adică este eliberat surplusul de apă. „La vremea când s-a construit, era o structură uluitoare“, precizează Macaleţi. „AM O ÎNCREDERE DEPLINĂ ÎN EL“ Au trecut mai bine de 37 de ani de la construirea barajului. În tot acest timp, „uriaşul din beton“ şi-a făcut constant datoria. Dacă Siretul, Jijia sau Miletinul continuă să producă pagube an de an, Prutul este potolit, iar toate aşezările şi culturile din lunca Prutului sunt ferite tocmai datorită barajului. Nu a fost niciodată reabilitat şi nici nu dă semne de slăbiciune. Testul suprem al barajului a fost în anul 2008, când apele umflate de ploile din Ucraina au adus o viitură fără precedent. Prutul venea cu o forţă incredibilă. S-a izbit cu furie de barajul de la Stânca. Colosul ăsta nici măcar nu s-a clintit. Şi asta în condiţiile în care a trebuit să facă faţă la 1,3 miliarde de metri cubi de apă în doar câteva ore. „Nici nu s-a pus problema să nu reziste. Am o încredere deplină în el“, spune cu mândrie directorul barajului. În acel an a fost atinsă şi o cotă istorică la baraj, acesta ajungând la limita de 98,2% din capacitatea lacului de acumulare. Vucovici spune că mega-structura construită în anii comunisului poate să o ducă mult şi bine, fără să fie înregistrate fisuri sau alte defecţiuni. SURSĂ IMPORTANTĂ DE ENERGIE Pe lângă prevenirea inundaţiilor şi protejarea întregii zone, barajul de la Stânca-Costeşti şi lacul său de acumulare aferent, au şi un alt rol: acela de a produce energie electrică. Pe ambele capete ale barajului, încă din 1978, au fost amenajate hidrocentrale, retehnologizate de-a lungul timpului. Practic, forţa apei comasată în lacul de acumulare, alimentează hidrocentralele şi produce energie electrică. Sunt două grupuri electrogene, de câte 16 MW fiecare. Orice metru cub este folosit energetic. „Sunt utilizabile şi astăzi“, precizează Mircea Vucovici. Practic, apa se scurge printr-o serie de galerii către turbinele hidrocentralelor, alimentându-le. Acestea produc pe ambele maluri ale Prutului 10 MW pe oră. Barajul are şi alte funcţii. Nu este util doar atunci când este prea multă apă, ci şi atunci când bântuie seceta. Prin canalele sale poate iriga, zone agricole întinse de pe ambele maluri ale Prutului. Totodată, în marele lac de acumulare este o adevărată fermă piscicolă cu numeroase specii de peşte în rândul cărora domină crapul şi somnul. Pe maluri s-a format nisip fin, lacul de acumulare fiind o adevărată rivieră a nordului, plină cu pescari şi turişti dornici de un sejur ieftin şi liniştit. Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: citeste totul despre: stanca costesti baraj prut 60 tone aur baraj stanca ceausescu baraj dumitru vucovici 1563 share 3Live +23 (25 voturi) TOP ARTICOLE VIDEO Familia unui bărbat mort de COVID-19 a desigilat sicriul: „A murit de cancer şi ei ne obligă să-l îngropăm aşa ca să ia bani“. Poliţia a deschis dosar penal acum 18 ore Cum a fost prins partizanul care a făcut Securitatea de râs timp de 28 de ani. Un preşedinte american i-a salvat viaţa acum 20 ore Tragedia ciobănaşului de 15 ani găsit mort într-o râpă. Băiatul era prins într-o încrengătură amoroasă în familie. „Era înalt ca bradul şi tare frumuşel“ acum 16 ore VIDEO Jaf ca-n filme elucidat după 5 ani. Greşeala fatală a tâlharului şi de ce iubita lui l-a turnat la Poliţie acum 21 ore Ne dăm singuri foc la valiză: Explozia de infectări ne pune vacanţele în pericol acum 16 ore Sinucidere bizară în Suceava: un tânăr şi-a legat mâinile de picioare şi s-a înecat într-un râu, sub ochii soţiei ieri Vloggerul Selly a dezvăluit ce note a luat la BAC: „Să vă văd ce mai ziceţi“ FOTO acum 22 ore De ce şi-a schimbat religia Mirabela Dauer: „Vine o vreme când trebuie să fii îngropat“ acum 23 ore Descoperire uimitoare la şantierul Cazinoului din Constanţa. Singurele grinzi intacte sunt cele făcute de inginerul Anghel Saligny VIDEO acum 16 ore VIDEO Selly critică dur sistemul de educaţie românesc şi-i enumeră toate hibele: „Cei care conduc învăţământul sunt fie proşti, fie ticăloşi“ acum 19 ore Un director de la stat susţine că a plătit pentru jumătate de apartament în Florida mai puţin decât pentru o garsonieră în Timişoara acum 16 ore Relaxarea de la 1 iulie s-a „gripat“. Zonele în care Guvernul vrea să întărească controalele ieri Sondaj. PSD, în picaj înainte de alegeri. PNL şi USR-PLUS, în uşoară creştere acum 23 ore Daniel Moroşanu, prim-vicepreşedintele PNL Vrancea, a picat Bacalaureatul. Limba română l-a trădat, geografia l-a ridicat acum 19 ore Bărbatul care a incendiat o fată de 17 ani din Mehedinţi a murit în spital, unde fusese adus după ce a încercat să se spânzure în arest ieri „Vor să mă omoare“: halucinaţiile terifiante ale pacienţilor internaţi la terapie intensivă pentru Covid-19 acum 21 ore Şeful Concurenţei: Ne îngrijorează ieşirea Telekom de pe piaţa din România acum 22 ore PSD instituie pensii speciale şi pentru ceferişti. Proiectul, resuscitat după 4 ani ieri 1 2 3 OKMAGAZINE.RODrama Pamelei Anderson: ‘Când am pozat prima dată în Playboy am plâns’…OKMAGAZINE.ROCum arată astăzi Al Bundy! Ed O’Neill s-a căsătorit de două ori cu ace…   Oraşul tău Admitere la liceu 2020. Joi, 2 iulie, începe completarea fiş…   Coronavirusul a trimis în izolare angajaţii de pe un etaj în…   Femeie încarcerată pentru proxenetism şi trafic de persoane…   Trafic blocat pe Autostrada Soarelui din cauza reparaţiilor….   Scrisoarea deschisă a unui medic infectat cu Covid-19 către …   Liceanul sancţionat cu nota 2 la Purtare, după ce a ironizat…   ADAUGA COMENTARIU Pentru a comenta, alege una dintre optiunile de mai jos Autentificare cu contul adevarul.ro Login Autentificare cu contul de Facebook Login 64 COMENTARII Sortare: Cronologic Dupa popularitate0 comentarii in asteptare Tagetes 67 fani 1 acum 5 ani A cheltuit 60 tone de aur pentru ca avea ….era aurul tarii aurul nostru cu care se construiau fabrici si locuinte…acum e aurul lui Gold Corporation …e aurul cu care se petrece in lux la Viena si in alte tari cu care aveam parteneriate strategice …. ↩ Raspunde20 (42 voturi)Share Permalink acum 5 ani Comentariu neaprobat. Vlas Alexandru 13 fani 1 acum 5 ani Ok, dar in acele vremuri era aurul Romaniei. De fapt, in vremea lui Ceausescu, asa dictator cum era, tot ce era in interiourul acestor granite, apartinea Romaniei (aici ma refer la ape, sare, pamant agricol, cai ferate, sosele, aur etc), nu lui Soros, nu lui Gold Corporation, nu nimanui, ci Romaniei!!! ↩ Raspunde13 (33 voturi)Share Permalink 5965762347865734 24626426863456 3 fani 1 acum 5 ani Pe vremea comunismului, resursele erau ale romaniei,adica ale cui? Aveai aur in munti si mureai de foame? Hidrocentrale si nu aveai curent? Cu ce te incalzea petrolul cand aveai gheata pe pereti? Tot in mainile unor bastani era ‘bogatia tarii’. ↩ Raspunde-3 (35 voturi)Share Permalink Mariam Dumim 0 fani acum 5 ani Ai citit articolul? Nu e vorba ca s-a “cheltuit” aur. Ci valoaarea a fost calculata ca fiind echivalentul a 60 de tone de aur. ↩ Raspunde14 (20 voturi)Share Permalink Mariam Dumim 0 fani acum 5 ani Ai citit articolul? Nu e vorba ca s-a “cheltuit” aur. Ci valoaarea a fost calculata ca fiind echivalentul a 60 de tone de aur. ↩ Raspunde8 (10 voturi)Share Permalink didi didi 7 fani 1 acum 5 ani Normal ca erau ale Romaniei pt ca prprietatea privata nu exista. Tot era a statului de la aur la casa in care stateai si pt care plateai chirie. ↩ Raspunde3 (11 voturi)Share Permalink Donna Gaby Basily 36 fani 1 acum 5 ani Marian Dumim, Pai e acelasi lucru, domnule. ↩ Raspunde1 (1 voturi)Share Permalink Donna Gaby Basily 36 fani 1 acum 5 ani Vlas Alexandru Si cine credeti ca a facut posibila aceasta devalizare a Roamniei? Coposu? Regele Mihai? Cine a facut retrocedarile, concesiunile, alegerea investitorilor pe mita si trucarea licitatiilor? Faptul ca barajul e o lucrare de toata frumusetea se datoreaza inginerilor si muncitorilor care l-au facut. E unul din foarte putinele lucruri care s-au facut bine. De ce au trebuit investitori straini stiti? Noi , prin anii 80, nu aveam nici un motiv sa ne creasca mandria in piepturi, de bine ce traiam… ↩ Raspunde6 (16 voturi)Share Permalink Marius Ciprian 78 fani 1 acum 5 ani Donna Gaby Basily.Lasati ca ne creste acum,de bine ce traim prin ograzile altora care ocazional ne mai folosesc ca subiect electoral.Unul din foarte putinele lucruri?Stimata doamna,oare zecile de mii de blocuri de locuinte care inca mai gazduiesc milioane de romani in conditii decente si sigure sunt putine lucruri?Oare sutele de intreprinderi romanesti care reprezentau industria acestei tari sunt putine lucruri?E drept,prin anii 80 nu se traia foarte bine dar asta datorita faptului ca Ceausescu a luat o decizie care dupa unii este buna si dupa altii rea de a plati datoria externa in totalitate pentru a nu mai avea tara la santajul FMI si altora care acum ne impun pe fata fel de fel de decizii ce contravin intereselor nationale. ↩ Raspunde8 (16 voturi)Share Permalink Marius Ciprian 78 fani 1 acum 5 ani 5965762347865734 24626426863456.Enumra te rog 10 oameni care au murit de foame la propriu stimate domn.Hai sa-ti spun una buna,mancarea de atunci cu toate ca era putina era mult mai sanatoasa si calitativa in comparatie cu mizeriile din hypermarketurile lui peste prajit.Acum ai curent cat vrei dar nu ai bani sa il platesti,unde mai pui ca noi cumparam curentul romanesc de la firme precum Eon,Enel sau Cez,firme ce fura pe fata si statul roman si consumatorul roman in facturi.Acum avem petrol multumita OMV la preturi mai mari ca cele din Austria,avem gaz de la Eon si Gdf insa nu pentru mult timp deoarece gazul romanesc este sortit sa incalzeasca casele austriecilor sau nemtilor.Unde e diferenta? ↩ Raspunde8 (14 voturi)Share Permalink Florin Georgescu 157 fani 1 acum 5 ani Acum facem terenuri de fotbal in panta,telegondole,sali de sport in sate imbatrinite,parcuri in paduri,scl. Capitalism frate ! Comunismul a fost cih ! Si mai suntem si datori vreo 80 de miliarde….ca asa intrii in lumea buna.Cu datorii !!! Ca vrajeala e urmatoarea: nu te dezvolti decit cu imprumut….si cel mai bine e sa faci afaceri cu banii altora . Vom ajunge dupa chipul si asemanarea vestului. Usor.nu va ginditi la bunastare…la ce e rau vom fi la fel cu ei. ↩ Raspunde6 (8 voturi)Share Permalink NicolaeCeausescu 0 fani acum 5 ani O multime de numere, o lipsa totala de inteligenta. Desteptule care esti … mureai de foame, ca sa plateasca datoria tarii ca sa o putem duce bine mai tarziu. Dar cum nu te duce mintea, nu ai cum sa intelegi. ↩ Raspunde1 (7 voturi)Share Permalink MarianP 2 fani 1 acum 4 ani Si acum “bogatia tarii” in mainile cui se afla? Cum sunt utilizate resursele tarii? Cat timp credeti ca va dura starea aceasta de exploatare a resurselor si ce se va intampla dupa aceea? Ganditi putin inainte sa scrieti… ↩ Raspunde0 (0 voturi)Share Permalink MarianP 2 fani 1 acum 4 ani In ce scop s-au cheltuit resurse pe timpul acela? Stiti care era motivul existentei cozilor la noi in tara, sunt sigur de asta… In ce scop sunt exploatate acum resursele tarii? Cu ce pret? Ce castigam noi, cetatenii, din exploatarea resurselor? Cat timp credeti ca va dura aceasta stare a lucrurilor? Ganditi putin inainte sa scrieti… ↩ Raspunde0 (0 voturi)Share Permalink MarianP 2 fani 1 acum 4 ani Unul dintre motivele pentru care s-au intamplat evenimentele din 1989 este acela ca in galantare se gasea numai salam cu soia, facut in Romania, de muncitori romani, cu materii prime din tara, produse de o calitate superioara celor de acum, dar insuficient de bun pentru roman. Acum se cauta mai mult salam cu soia, in defavoarea celui din resturi animale, dar se vaita romanul ca e prea scump. Tipic romanesc… Daca ne e cat de cat bine, ne facem de cap, apoi ne vaitam… Ne meritam soarta. ↩ Raspunde1 (1 voturi)Share Permalink Ardelean Adrian 17 fani 1 acum 5 ani Foarte interesant, nu stiam despre acest mare baraj. ↩ Raspunde14 (14 voturi)Share Permalink sebastian hanes 35 fani 1 acum 5 ani Pentru conformitate, e unicat in RO pentru ca e un proiect sovietic. ↩ Raspunde3 (5 voturi)Share Permalink Ardelean Adrian 17 fani 1 acum 5 ani Nu cunosc daca este proiect sovietic sau ba, dar umarul l-a pus romanul deci putin imi pasa de sovietici. Dupa ce eram nr.1 la productia de petrol din Europa odata ce-au sosit bolsevicii ne-au trimis in epoca de piatra. ↩ Raspunde1 (1 voturi)Share Permalink Daniela Waldek 10 fani 1 acum 5 ani bine ca nu l-au cosntruit astia care fac pasajele la autostrazile noastre. era adio …….pamant! ↩ Raspunde24 (24 voturi)Share Permalink Vezi mai multe comentarii (44) OKMAGAZINE.ROCât încasează Mihai Trăistariu din imobiliare. Artistul are şase garso…OKMAGAZINE.RODivorț după 24 de ani de mariaj. Au de împărțit 800 de milioane de dol… CLICKPENTRUFEMEI.ROMousse de ciocolată cu lapteCLICKSANATATE.RODr. Dana Zaciu: Experienţa naşterii este diferită pentru gravide în ac… PLAYTECH.ROCe notă a luat prim-vicepreședintele PNL Vrancea, care a dat BAC-ul la…PLAYTECH.ROCe note a luat Selly la BAC. Toți au rămas uimiți, când au văzut media… RETELE SOCIALE Facebook Twitter LinkedIn Google+ Youtube RSS Newsletter Pinterest CELE MAI POPULARE 1 din 3 ArticoleVideoBloguri VIDEO Familia unui bărbat mort de COVID-19 a desigilat sicriul: „A murit de cancer şi ei ne obl… acum 17 ore Cum a fost prins partizanul care a făcut Securitatea de râs timp de 28 de ani. Un preşedinte am… acum 20 ore Tragedia ciobănaşului de 15 ani găsit mort într-o râpă. Băiatul era prins într-o încrengătură a… acum 16 ore VIDEO Jaf ca-n filme elucidat după 5 ani. Greşeala fatală a tâlharului şi de ce iubita lui l-a … acum 21 ore Ne dăm singuri foc la valiză: Explozia de infectări ne pune vacanţele în pericol acum 16 ore 24 de oreultimele 7 zileultimele 30 de zile ULTIMA ORAPOPULAREORASUL MEU 11:50 NATO aprobă Planul de Apărare a Poloniei şi ţărilor baltice 11:43 Claudiu Năsui, atac la Guvernul Orban: Planul de relansare propus de PNL, o salată plină cu scheme de subvenţii din banii contribuabililor 11:43 Bărbat reţinut pentru „dragoste cu sila” şi plasat în control judiciar 11:38 VIDEO Cehii şi-au luat rămas bun de la pandemie adunându-se la o masă întinsă de-a lungul podului Carol 11:36 Planul de relansare a economiei: Construirea Canalului Siret – Bărăgan şi reabilitarea infrastructurii de irigaţii CLICK.RO Angela Rusu: «Aveam 93 kg și mă durea coloana. Am slăbit 26 kg și am întinerit». Iată dieta solistei! FOTO O luptătoare MMA a pozat complet goală, dar Instagram i-a șters imaginea! Starul s-a înfuriat: „Unde e libertatea d… Cum a fost executat Duckadam la FCSB! L-au sunat pe Gigi Becali: „E plătit de club, nu e normal să facă asta” „Ăsta e tariful fetelor!”. Dezvăluiri explozive din lumea petrecerilor cu fotbaliști vezi mai multe stiri din gsp.ro Drama de peste Prut. „Tata ne chema la el și ne ruga să lăsăm tot și să trecem pe celălalt mal” Memoria locului: Care sunt cele mai vechi oraşe româneşti Iubiri şi intrigi: adultere celebre din istorie vezi mai multe stiri din historia.ro CLICK.RO Ce note a luat Selly la Bac! Vlogger-ul s-a lăudat tuturor cu media obținută: Să văd ce spuneţi acum! PLAYTECH.RO Acești românu NU mai pot avea permis, de azi! Ce s-a schimbat în Codul Rutier DEȘTEPTAREA: La referendumul din Rusia, oamenii votează în portbagajul mașinii, în autobuz ori la locurile de joacă DEȘTEPTAREA: Incidente suspecte la un liceu din Bihor, în timpul examenului de Bacalaureat DEȘTEPTAREA: Un candidat la Primăria Buzău a uitat numele partidului care îl susține vezi mai multe stiri din europafm.ro WOWBIZ.RO ULTIMĂ ORĂ! Marcel Pavel a fost externat în urmă cu câteva momente! Andrei Ștefănescu s-a vindecat de coronavirus! Primele imagini Diana Simion, cerută în căsătorie la doar câtea săptămâni de la despărțirea lui Răzvan Simion de Lidia Buble Nicolae Guță, desființat de fani! Cum a apărut la o cântare „Măi ratatule, măcar te îmbrăcai şi tu ca lumea” REALITATEA.NET A găsit 50 de bani pe jos şi i-a luat, gândindu-se că îi aduc noroc. Nu a fost aşa! Motivul e șocant A găsit 50 de bani pe jos şi i-a luat, gândindu-se că îi aduc noroc. Nu a fost aşa! Motivul e șocant… OKMAGAZINE.RO Selly a luat 9,60 la BAC, dar iubita l-a întrecut! Smaranda a luat la biologie 9,70, dar stai să vezi la română! Bravo e… TACATACA.RO Anunțul fostei soții a lui Răzvan Simion! Fanii au felicitat-o imediat: ‘Uneori mai târziu înseamnă exact la timpul potr… CLICKPENTRUFEMEI.RO GALERIE FOTO Cine este femeia cu care Putin se iubește în secret. Pentru ea a divorţat! Alina Kabaeva, fostă gimnastă, campioană olimpică, ar fi adus pe lume doi băieţi gemeni, în 2019, al… CLICKSANATATE.RO Dr. Dana Zaciu: Experienţa naşterii este diferită pentru gravide în această perioadă TOP BLOGURI Sforarul de Dâmboviţa care duce măcelari la Tönnies ieri Suspiciune, scepticism, neîncredere: Summitul Putin-Macron şi temerile… ieri Succesul unei noi viziuni asupra lumii: Putin preia Crimeea, Trump gir… ieri Iar au călcat pe bec oamenii PNL-ului ieri Deşteptarea euro-atlantică în faţa ameninţării chineze acum 18 ore Constantin Codrescu şi timpul prin care a trecut acum 21 ore Rezultatele de la examenele de absolvire  ne spun că învăţământul nost… acum 4 ore Ce datorie morală are UE faţă de muncitorii sezonieri ieri Bricabracul lui Stelian Tănase acum 4 ore Daniel Nicolescu, directorul ICR Lisabona: „Spectacolul online doar ţi… acum 22 ore Nihilismul moralist la Chişinău (şi lecţiile snobilor imaturi politic … acum 5 ore Râsul ca armă de subversiune pe timp de pandemie acum 2 ore Tibi Erdei. TENARIS-LMT. Povestea eroului drag care a schimbat magic m… acum 12 ore Bâlci (4). Chica lui insulta omenirea acum 5 ore Geografia înseamnă destin acum 2 ore Komitas 150 acum 3 ore 1 2 3 TOP GALERII FOTO Spectaculosul drum de pe Transluncani acum 18 ore Gala premiilor Gopo 2020 ieri Cum s-au prezentat vedetele la premiile Gopo 2020  acum 23 ore Clădirea istorică a fostei şcoli de ucenici din Hunedoara, după incend… ieri „Vocea filmelor” – Irina Margareta Nistor şi cel mai tânăr cobzar din … acum 20 ore Razer Basilisk V2 acum 17 ore Razer Kishi acum 20 ore Incident la Mina Livezeni: mineri intoxicaţi cu fum şi gaze toxice acum 24 ore Transfăgărăşanul, cel mai spectaculos drum din România, redeschis de l… acum 11 ore Cehii au luat masa pe Podul Carol din Praga, într-un eveniment de răma… acum 17 minute 1 2 3 Click.ro ZGUDUITOR Afacerea abatorul german, Vladimir Putin si omul cheie din Guvernul Orban Numar record de MILIARDARI, chiar inainte de PANDEMIE: Om… 200 kilograme de aur si argint, in licitatie OK Magazine.ro Fericire in familia Maruta! Eva ii calca pe urme Andrei: … Mariajele de lavanda: ce vedete din Vechiul Hollywood au … Cleopatra Stratan n-a implinit inca 18 ani, dar se gandes… Clickpentrufemei.ro Cele mai mari greseli din istorie: de la explozia de la C… Unul dintre cele mai eficiente medicamente pentru tratare… Sa-i dam Cezarului ce i-al Cezarului! Adica luna iulie si… Historia.ro Calendar 1 iulie: 1916 – In prima zi a Bataliei de pe Som… O vasta structura preistorica, descoperita in apropierea … Prima expozitie dedicata ,,Scuturilor din Dacia” Clicksanatate.ro Andreea Monteiro, fosta concurenta MasterChef si semifina… Ce tip de antrenament o mentine in forma pe actrita Jessi… Saschiul: ce beneficii are Clickpoftabuna.ro Smoothie la mic-dejun? De ce nu! 6 retete delicioase (P) Frigarui cu cartofi noi si salam Tartine cu salata de oua si ceapa verde © 2020 Adevarul Holding. Toate drepturile rezervate. News Eveniment Politica Societate Sport Bucuresti Stiri ciudate Economie Stiri economice Bani Afaceri Business International International Europa In lume Asia Statele Unite Rusia Educatie Prescolar Scoala Universitar Tech Stiinta Mobile Gadget Internet Retele sociale Gaming Life&Style Stil de viata Bucatarie Travel Moda Parinti Sanatate Politici si bani Medicina Dieta si fitness Medicina naturista Minte sanatoasa Dormit Cultura Arte Carti Teatru Istorie Spiritualitate Entertainment Celebritati Muzica Film TV Reguli comentarii Contactează-ne Publicitate Ecusoane RSS Stiri Yahoo Politica de confidentialitate Politica de cookies Adevarul Holding Vezi reteaua de site-uri Adevarul Holding 13:43 Sondaj. PSD, în picaj înainte …

Totodată, pe baraj, la mijlocul distanţei, se află şi „Casa Prieteniei“, un spaţiu administrativ gestionat în comun de cele două state. În momentul de faţă, barajul de la Stânca-Costeşti leagă cele două vămi, cea românească de la Stânca şi cea moldovenească de la Costeşti.

VIITURA DIN 2008, TESTUL SUPREM AL CONSTRUCŢIEI Barajul este ancorat de stâncă, consolidat cu contraforţi şi platoşe din beton. În mijloc se află deversorul care lasă să treacă apa doar după ce este „îmblânzită“ de „scuturile“ şi contraforţii din beton. Pe coronamentul barajului a fost amenajat un pod cu şosea care făcea legătura dintre România şi URSS, iar acum între România şi Republica Moldova. Totodată, în subterane se află un labirit de tuneluri, chiar dedesubtul lacului de acumulare. În aceste tuneluri, se află şi mecanismul care ajută barajul să reziste viiturilor. Este vorba de o cameră de comandă care activează clapetele stăvilarului, adică şase plăci metalice, care sunt ridicate şi coborâte pentru a lăsa sau a împiedica apa să pătrundă în lacul de acumulare.

Specialiştii de la baraj spun că această structură este unicat în ţară. Pe lângă forţa şi capacitatea ei de a reţine apa din viitură,, structura acesteia este unică. Este singurul baraj din ţară făcut din beton şi pământ. „Are zona de baraj din beton, zona de baraj cu contraforţi şi de asemenea, pe mijloc este o zonă de baraj cu casete din beton întărit cu balast. Dar este şi o zonă de baraj de pământ, protejată cu dale din beton“, spune Mircea Vucovici, directorul barajului. Această zonă din pământ oferă „elasticitate“ structurii şi o ajută să reziste la cele mai puternice viituri. Totodată, pentru orice infiltrări de apă, barajul are drenuri amenajate într-o uriaşă galerie de drenaj. Marele lac de acumulare are şi patru fante uriaşe prin care se fac „golirile de fund“, adică este eliberat surplusul de apă. „La vremea când s-a construit, era o structură uluitoare“, precizează Macaleţi.

AM O ÎNCREDERE DEPLINĂ ÎN EL“ Au trecut mai bine de 37 de ani de la construirea barajului. În tot acest timp, „uriaşul din beton“ şi-a făcut constant datoria. Dacă Siretul, Jijia sau Miletinul continuă să producă pagube an de an, Prutul este potolit, iar toate aşezările şi culturile din lunca Prutului sunt ferite tocmai datorită barajului. Nu a fost niciodată reabilitat şi nici nu dă semne de slăbiciune. Testul suprem al barajului a fost în anul 2008, când apele umflate de ploile din Ucraina au adus o viitură fără precedent. Prutul venea cu o forţă incredibilă. S-a izbit cu furie de barajul de la Stânca. Colosul ăsta nici măcar nu s-a clintit. Şi asta în condiţiile în care a trebuit să facă faţă la 1,3 miliarde de metri cubi de apă în doar câteva ore.

„Nici nu s-a pus problema să nu reziste. Am o încredere deplină în el“, spune cu mândrie directorul barajului. În acel an a fost atinsă şi o cotă istorică la baraj, acesta ajungând la limita de 98,2% din capacitatea lacului de acumulare. Vucovici spune că mega-structura construită în anii comunisului poate să o ducă mult şi bine, fără să fie înregistrate fisuri sau alte defecţiuni.

SURSĂ IMPORTANTĂ DE ENERGIE Pe lângă prevenirea inundaţiilor şi protejarea întregii zone, barajul de la Stânca-Costeşti şi lacul său de acumulare aferent, au şi un alt rol: acela de a produce energie electrică. Pe ambele capete ale barajului, încă din 1978, au fost amenajate hidrocentrale, retehnologizate de-a lungul timpului. Practic, forţa apei comasată în lacul de acumulare, alimentează hidrocentralele şi produce energie electrică. Sunt două grupuri electrogene, de câte 16 MW fiecare. Orice metru cub este folosit energetic. „Sunt utilizabile şi astăzi“, precizează Mircea Vucovici. Practic, apa se scurge printr-o serie de galerii către turbinele hidrocentralelor, alimentându-le. Acestea produc pe ambele maluri ale Prutului 10 MW pe oră. Barajul are şi alte funcţii. Nu este util doar atunci când este prea multă apă, ci şi atunci când bântuie seceta. Prin canalele sale poate iriga, zone agricole întinse de pe ambele maluri ale Prutului. Totodată, în marele lac de acumulare este o adevărată fermă piscicolă cu numeroase specii de peşte în rândul cărora domină crapul şi somnul. Pe maluri s-a format nisip fin, lacul de acumulare fiind o adevărată rivieră a nordului, plină cu pescari şi turişti dornici de un sejur ieftin şi liniştit.

Citeste mai mult: adev.ro/pbc68f

Vă invităm să urmăriți pagina noastră de Facebook Sănătate Spirituală!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Sănătate Spirituală

Sănătate Spirituală - Spiritualitate, Medicina Alternativă, Ezoterism și Psihologie. Contact: office@sanatatespirituala.ro