Care e problema cu mâncarea gătită ?

by Cercetările recente au arătat că ceea ce mâncăm ne determină în mare măsură calitatea vieţii. Ştim cu toţii că motoarele merg bine sau prost în funcţie de calitatea combustibilului folosit. Un combustibil de calitate inferioară duce la uzura prematură a motorului şi depunerea de reziduuri pe căile de evacuare. […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Cercetările recente au arătat că ceea ce mâncăm ne determină în mare măsură calitatea vieţii. Ştim cu toţii că motoarele merg bine sau prost în funcţie de calitatea combustibilului folosit. Un combustibil de calitate inferioară duce la uzura prematură a motorului şi depunerea de reziduuri pe căile de evacuare. În mod similar, alimentele naturale, pure şi combinate adecvat, asigură funcţionarea optimă a corpului. Alimentele nepotrivite fiziologiei corpului uman şi cele preparate necorespunzător sunt nocive, deoarece consumă resursele organismului în procesul de digestie, depun toxine în ţesuturi şi duc la apariţia bolilor de tot felul. Puţini dintre noi realizăm că alimentaţia ne determină performanţele fizice, emoţionale şi mentale. Un mod radical de a stopa introducerea de toxine în corp şi de a-i asigura acestuia o energie debordantă este renunţarea la consumul de alimente prelucrate termic. Acest nou mod de hrănire a fost adoptat în ultimii ani de tot mai mulți oameni decişi să-şi ofere o viaţă sănătoasă şi un corp armonios. Rezultatele obţinute de ei sunt încurajatoare.

Toate alimentele care trec prin diferite stadii de prelucrare, cum ar fi încălzirea, conservarea, procesarea tehnologică, adăugarea de substanţe nenaturale etc., ajung să fie distruse în diferite grade. Deşi o astfel de hrană poate da pe moment senzaţia de saţietate, după ce este consumată, produce diferite dereglări în organism şi solicită excesiv resursele acestuia pentru digestie şi eliminarea toxinelor. Din păcate, în mare parte, alimentaţia omului modern are aceste caracteristici. Practicieni renumiţi în domeniul terapiilor naturale, precum dr. W. Kollath, R. Breuss, E. Günter, au prezentat în lucrările lor importanţa alimentaţiei corecte. Deşi în moduri diferite, fiecare cercetător a descoperit acea categorie de alimente numite „vii”. Este vorba despre aşa-numita „hrană vie”, considerată a fi singura potrivită omului. Hrana vie înseamnă alimente pure, aflate cât mai aproape de starea lor naturală, neprelucrate sau prelucrate doar prin mijloace mecanice. Aceste alimente conţin substanţe vii: aminoacizi, oligoelemente, enzime, fermenţi şi vitamine, necesare pentru a întreţine procesele metabolice din organism.

Modul greşit de gândire în ceea ce priveşte viaţa în general şi hrana în special este cauza generală a unor vieți nefericite, măcinate de boli. Suntem fiinţe biologice, prin urmare, modul de hrănire trebuie să fie cel natural. Iată, în acest sens, câteva aspecte esenţiale, de care ar trebui să ţinem cu toţii seama:

– dieta umană normală este cea frugivoră; fructele, plantele crude, suculente şi seminţele sunt o hrană delicioasă şi sănătoasă – hrană vie pentru oameni vii;

– folosirea focului pentru prepararea hranei este un act de distrugere, care creează toxine; carnea, seminţele şi cerealele prăjite sau coapte sunt cancerigene;

– toţi nutrienţii de care avem nevoie se găsesc în fructe, legume şi seminţe; nu este nevoie să omorâm animale şi să le mâncăm cadavrele ca să funcţionăm în parametri normali;

– un măr este mai hrănitor decât orice aliment pregătit la foc;

– alimentaţia simplă nu e deloc plictisitoare; ne eliberează de senzaţiile tari, care îmbătrânesc prematur organismul;

– corpul nostru ştie singur cum să se vindece, noi trebuie doar să-i dăm ocazia, prin hrănirea cu sucuri integrale de fructe şi legume şi apoi odihnă, pentru a-i permite să elimine toxinele;

– nu ne putem vindeca de o boală dacă ne poluăm corpul cu medicamente şi alimente moarte; majoritatea substanţelor din medicamente sunt otravă pentru corp şi nu determină însănătoşirea reală, ci doar forţează organismul să se comporte într-un anume fel, pentru ca simptomele bolii să nu se mai manifeste, boala continuând să lucreze nevăzută; doar corpul poate să-şi facă ordine în ograda lui, iar pentru asta are nevoie de o hrană pură şi de condiţii propice;

– nimeni nu trebuie să intre în panică atunci când se îmbolnăveşte; boala este modul natural prin care corpul ne semnalează că trebuie să-l curăţăm de toxine;

– o sănătate perfectă şi o viaţă fericită sunt drepturile noastre dobândite prin naştere şi ni le putem asigura în fiecare zi printr-o hrană vie.

Beneficiile sunt evidente. Hrana vie ne dă o permanentă stare generală de bine, pentru că aduce în corpul nostru energie pură, vitală. Somnul devine odihnitor şi eficient, ceea ce înseamnă că în mai puţine ore de somn, corpul se reface repede şi bine. Hrana vie ne măreşte capacităţile intelectuale – atenţia devine mai ascuţită şi gândirea mai clară. Cei care adoptă o dietă bazată pe hrană vie devin treptat mai activi şi mai entuziaşti, capătă o gândire pozitivă şi încredere în ei înşişi. De asemenea, stresul şi tensiunile vieţii de zi cu zi se reduc, sistemul imunitar se întăreşte şi îmbolnăvirile aproape dispar.

 

Care este problema cu mâncarea gătită? Gătitul este un proces care distruge structura alimentelor în momentul în care sunt supuse la căldură. Cu mult înainte de a apărea arsura pe suprafaţa alimentului, valorile lui hrănitoare sunt anihilate. Orice hrană vie devine moartă odată ce este încinsă. Proteinele încep să se coaguleze sau să se delamineze (îşi pierd structura care le menţinea forma). Ajunse în tractul digestiv, proteinele gătite intră repede în putrefacţie şi dau naştere unor otrăvuri periculoase: ptomaina, leucomaina, mercaptanii, amoniacul, sulfura de hidrogen, putrescina, cadaverina. Toate acestea sunt absorbite în sânge şi provoacă numeroase boli.

Gătitul face ca hrana să devină toxică. Toxicitatea este confirmată de dublarea (uneori triplarea) celulelor albe din sânge imediat după ce începe asimilarea hranei gătite. Celulele albe (leucocitele) sunt componente ale sistemului imunitar şi acţionează pentru a izola toxinele. Din păcate, ele nu reuşesc asta întotdeauna…

Numeroasele cercetări publicate în reviste științifice demonstrează că gătitul prin încălzire generează substanţe mutagene şi cancerigene, care ajung în corpul uman. Fructele şi legumele în stare proaspătă conţin enzime, pe care organismul le foloseşte în cursul proceselor metabolice. Însă la temperaturi de peste 40°C enzimele încep să se deterioreze, iar la 54°C se distrug total. Astfel, dacă ne hrănim predominant cu mâncarea gătită, nu vom avea suficiente enzime în corp.

Vitaminele sunt distruse cel mai uşor de căldură. Mineralele îşi pierd imediat contextul organic (viu) şi se întorc în starea moartă, inactivă. Într-o astfel de stare, ele sunt inutilizabile de către organism, care le elimină ca pe nişte deşeuri. Mineralele anorganice sunt foarte toxice. Iodul, de exemplu, este un nutrient esenţial, cu condiţia să fie în forma lui biologică, vie. În stare anorganică, chimic pură, afectează craniul şi oasele. Fierul, în starea lui anorganică, provoacă hepatită şi hemocromatoză. Grăsimile încinse suferă transformări, generând acroleină, radicali liberi şi alte substanţe mutagene şi cancerigene.

Hrana gătită nu numai că necesită un timp îndelungat de digestie (consumând astfel enorm din energia corpului) dar de multe ori este şi indigestă, ca în cazul proteinelor încălzite. Mâncarea gătită fermentează foarte repede şi, odată ajunsă în intestine, intră în putrefacţie, în timp ce hrana vie este aproape în totalitate absorbită înainte ca fermenţii bacterieni să înceapă procesul de putrefacţie. Acest lucru a fost pus în evidenţă de faptul că o persoană care se hrăneşte cu mâncare gătită are de câteva ori mai multe bacterii intestinale decât una care foloseşte exclusiv hrană vie. Aproape 20% din conținutul fecalelor celor hrăniţi cu alimente gătite reprezintă bacterii moarte, în timp ce hrana vie face ca acest procent să fie uimitor de mic.

Dacă fierbeţi un cartof şi-l puneţi alături de unul crud, acesta din urmă va rămâne neschimbat câteva săptămâni, după care va începe chiar să încolţească, în timp ce cartoful fiert va fermenta în două zile. Asta vă poate da o idee despre ce se întâmplă cu mâncarea gătită ajunsă în intestine, unde timpul de două zile, necesar putrefacţiei în aer liber, este redus la numai două ore.

Dacă tot nu v-am convins de ceea ce se întâmplă în intestin cu mâncarea gătită, nu-mi rămâne decât să vă întreb: aţi vomitat vreodată? Hrana moartă aduce boală şi apropie momentul morţii. Dar nu trebuie să mă credeţi pe cuvânt! Dacă sunteţi curioşi, puteţi cumpăra câţiva şoricei sau hamsteri şi să hrăniţi o parte din ei numai cu hrană vie, iar cealaltă parte cu aceeaşi hrană, dar fiartă. Va dura numai câteva săptămâni până semnele vor deveni evidente, pentru că oricine poate face diferenţa între un hamster viu şi unul mort. Dar mai bine vă schimbaţi dieta chiar din acest moment şi folosiţi numai hrană vie. Veţi vedea că ceea ce aţi citit aici devine realitate. Atenţie însă la primele săptămâni, când corpul va avea tendinţa să se descotorosească de toxinele acumulate de-a lungul anilor. Veţi avea la început simptome de boală aparentă şi stări de disconfort. Trecerea la noul tip de alimentaţie trebuie să se facă treptat.

– Alimentele bogate în vitamina A sunt: morcovul, roşiile, spanacul, salata, pătrunjelul verde, ceapa verde, mărarul – adică legumele galbene, portocalii şi verde închis.

– Alimentele bogate în vitamina E sunt: germenii de cereale, uleiurile presate la rece din soia, porumbul, floarea soarelui, măslinele.

– Alimentele bogate în vitamina C sunt: citricele, ardeiul gras, hreanul, măceşele. Una din cele mai mari concentraţii de vitamina C o are pătrunjelul verde.

– Alimentele bogate în calciu sunt: seminţele de susan, nucile, morcovii, varza, guliile, merele, coada-calului, soia, smochinele.

– Alimentele bogate în fier sunt: spanacul, gălbenuşul de ou, cacaoa, stafidele, brânza tofu, migdalele şi caju.

– Alimentele bogate în Omega-3 sunt: alunele, seminţele de in, uleiul de soia sau de rapiţă.

Cum preparați mâncarea crudă? Prin stoarcere, pasare, înmuiere sau deshidratare. Aşa că, o să vă descurcaţi de minune doar cu un storcător, un blender şi câteva borcane.

Dacă v-aţi hotărât să mâncaţi numai hrană vie, trebuie să aveţi în vedere că, de îndată ce renunţaţi total la hrana gătită, corpul începe procesul de detoxifiere. Cât durează acest proces? Depinde de câte toxine aţi acumulat și de ce fel de viaţă aţi dus până în acel moment. În acest proces natural de eliminare a toxinelor pot apărea diverse manifestări, care vor dispărea de obicei după o scurtă perioadă de timp. Este recomandabil să faceți o trecere gradată, prin creşterea treptată a procentului de hrană vie şi scăderea corespunzătoare a alimentelor gătite la foc. Unii acuză o foame continuă, care este însă de natură psihică.

Specialiştii în nutriţie recomandă luarea mesei într-un cadru plăcut, nestresant. Alimentele consumate în grabă sau sub stres nu satisfac foamea fizică şi nici pe cea psihologică. Dieta vie nu trebuie să se limiteze la fructe şi legume. Adăugaţi cereale, nuci, seminţe şi mieji. Consumaţi şi hrană vie bogată în proteine (germeni de fasole, linte, soia, cereale) şi uleiuri extravirgine.

La început, va persista nevoia de alimente nesănătoase. În locul dulciurilor, mâncaţi fructe uscate (caise, prune, curmale, smochine), fructe dulci (mango, piersici, struguri, banane) şi miere. Pentru cei care simt nevoia de alimente grase, se recomandă pasta de susan sau untul de arahide. O bună măsură pentru a păcăli mintea care tot cere alimente nesănătoase este gândul „ce consecinţe are consumul acestui aliment şi cât de rău mă voi simţi după aceea”.

Pentru cei care se plâng de frig, acest simptom va dispărea cu timpul, pentru că hrana vie aduce energie direct asimilabilă de către organism, iar digerarea ei nu consumă cantităţi uriaşe de energie, ca în cazul mâncării gătite. Un asemenea simptom indică o secreţie biliară insuficientă şi o digestie greoaie. Exerciţiile fizice, mersul pe jos timp de 20 de minute zilnic sau masajul cu uleiuri vegetale nerafinate sunt doar câteva dintre metodele de remediere. Condimentele (cimbru, ghimbir, turmeric, piper, chimen, coriandru) pot şi ele rezolva senzaţia de frig. Reducerea numărului de mese duce la creşterea focului digestiv, pentru că astfel, stomacul are timp să se odihnească între mese.

Oboseala cronică şi slăbiciunea sunt simptomele acumulării de toxine în organism. Oare dormiţi suficient? Sunteţi stresat? Aveţi o activitate sexuală haotică şi epuizantă? Toţi aceştia sunt factori care determină oboseala cronică. Evaluaţi-vă viaţa obiectiv şi eliminaţi cauzele oboselii. Consumul zilnic de zahăr rafinat duce la o oboseală continuă. Înlocuiţi zahărul cu miere, fructe dulci şi suc de morcovi, iar dacă nici acestea nu vă rezolvă problema, consultaţi medicul. Hipocrate spunea: „Alimentele trebuie să fie medicamentele voastre”. El recomanda atât celor bolnavi, cât şi celor sănătoşi, o alimentaţie alcătuită din crudităţi bine alese. Acestea ajută la eliminarea toxinelor. Astfel se recapătă forţa vitală, pierdută din cauza unui stil de viaţă nesănătos.

În încheiere, câteva sfaturi pentru un succes deplin cu hrana vie: Evitaţi obsesiile şi emoţiile negative precum ura, frica, egoismul, invidia, gelozia, pentru că acestea sunt adevărate otrăvuri pentru minte şi implicit pentru corp. Conştientizaţi-vă motivele puternice pentru care vreți să treceți la această dietă. Cel mai bine este să aveţi o relaţie emoţional-mentală bună cu hrana vie. Veţi fi răsplătiţi înzecit!

SURSA: http://roaim.eu5.org/?a=articles&p=49

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Sănătate Spirituală

Sănătate Spirituală – Spiritualitate, Medicina Alternativă, Ezoterism și Psihologie.
Contact: office@sanatatespirituala.ro